Iarna


Secunde latente clipesc printre gene
Privirea stă fixă la ceasu-nghețat
O pătură albă te-ngroapă în lene
Și-n perna-mbibată cu aer curat.

Privești pe fereastră cum ninge duiumul
Cu ochi-adormiți și puțin încruntați
Pe ramuri lumina își poartă parfumul
Copacii de sticlă-s ai iernii-mpărați.

Zăpada te-ndeamnă să-i cerni veșnicie
În vis să te-ntorci cât mai repede-ai vrea
Știind că de-a gerului cruntă robie
Se bucur și tremur doar fulgii de nea.

Se-ntunecă iară și cerul îți pare
O roză de stele-mbrăcate în spini
Aluneci pe gânduri când visul răsare
În sufletu-ți tainic, în ochii senini.

(Iarna, Valentin Dragomir)


3 comments:

Herta Lucescu said...

"Copacii de sticlă-s ai iernii-mpărați." obsesia mea.

Mirabil pastel.

Nichts zu sagen [ KiRaaa ] said...

Frumos.Imi plac imaginile pe care-ai reusit sa le creezi in aceasta poezie.

Iasi said...

Buna
Numele meu este Iacob Constantin si va scriu pentru ca as dori sa facem un schimb de linkuri - 3 way link exchange - in sensul ca eu voi pune linkul dumneavoastra pe http://iasi-anunturi.blogspot.com/ iar dumneavoastra imi adaugati un link catre http://iasi365.com cu titlul Iasi (fara diacritice).
Astept raspuns de la dumneavoastra indiferent daca acesta este negativ sau pozitiv. Daca doriti sa facem schimbul doresc sa-mi spuneti titlul linkului dumneavoastra.
Va doresc o zi buna si tot ce va doriti.