Uită-ți ceasul în oglindă
Ce-n secunde-ți taie timpul
În reflexii să-ți desprindă
Sufletul etern și visul.
Lasă-ti umbra minții tale
Să-ți blocheze calea-ntoarsă,
Evadată dintre zale
Amintirea neagră-ți varsă!
Pe eșarfa ce iți leagă
Impletite, dulci momente
Să-ți formezi viața-ntreagă,
Colier de sentimente.
Pe un leagăn de mătase
Să-ți șoptească-n vis, Aoede
Trei silabe prețioase
Ce in suflet ți le-ncrede.
Să te duci când ea te cheamă
Într-un vis, fără de veste,
S-o urmezi fără de teamă
În a valsului poveste.
Să privești veșnic misterul
Prin petalele viorii,
Să asculți violoncelul
Suspinându-și trist fiorii.
Scoțând sunete din zaruri,
Te trezești de-al muzei glas
Împletit cu zori si lauri
Ce iți cântă "bun rămas!"
(Visul unei muze, Valentin Dragomir)
7 comments:
imi place f mult :X melodia se potriveste perfect :)
ideea asta de esarfa ca fir al vietii, iar in loc de sentimente cate-o margea e f interesanta.pare exact visul unei fiinte frumoase si elegante.
si-mi place si cum se trezeste, nu brusc, ci chiar i se canta "ramas bun".. e atata liniste, atat calm in poezia ta,atat vis.. 8->
Spuneai ca doresti un titlu dintr-un singur cuvant!:))
delicate versuri....invaluitoare muzica...
foarte frumos...
ehe...inspiratie la o cana de vin fiert :P
@Delilah: ma bucur mult ca o intelegi si ca iti place! :)
@Herta Lucescu: muza n-a fost de acord cu mine in privinta titlului, asa ca a trebuit sa ma conformez.. :)
@pandhora: multumesc mult!
@alinux: da..trebuie sa ne-ntoarcem in Piranha cat mai curand!
frumos mai Vali!
multumesc mai Marian! :)
Post a Comment